Comisia Europeană a publicat ieri, 20 iulie, cel de al doilea raport la nivelul întregii UE privind statul de drept; acesta cuprinde o comunicare în care se analizează situația din UE în ansamblu și capitole consacrate fiecărei țări.

Raportul referitor la România este disponibil aici.

Raportul din 2021 trece în revistă noile evoluții înregistrate începând din luna septembrie a anului trecut, aprofundând evaluarea problemelor evidențiate în raportul anterior și ținând seama de impactul pandemiei de COVID-19. În ansamblu, raportul evidențiază numeroase evoluții pozitive în statele membre, inclusiv în statele membre care iau măsuri pentru a remedia problemele evidențiate în raportul din 2020. Cu toate acestea, există în continuare preocupări, care au devenit și mai acute în anumite state membre, de exemplu în ceea ce privește independența sistemului judiciar și situația din mass-media. Raportul subliniază, de asemenea, reziliența puternică a sistemelor naționale pe durata pandemiei de COVID-19. Această pandemie a ilustrat, de asemenea, importanța capacității de a menține un sistem de control și echilibru, care să susțină statul de drept.

Vicepreședintele pentru valori și transparență, Věra Jourová, a declarat: „Raportul privind statul de drept este un instrument util cu rol preventiv care a stimulat dezbaterile necesare dintre statele membre și alți actori. A doua ediție a raportului arată că statele membre pot face progrese în abordarea chestiunilor legate de statul de drept. Totuși, aceste progrese au fost inegale și suscită preocupări majore în mai multe state membre, în special în ceea ce privește independența sistemului judiciar. Mai mult, în ultimele luni au fost asasinați doi jurnaliști - fapt inacceptabil. Raportul solicită luarea unor măsuri decisive pentru îmbunătățirea libertății și pluralismului mass-mediei. În cursul anului viitor, sperăm ca rezultatele raportului din 2021 să alimenteze discuțiile dintre statele membre pe măsură ce acestea depun eforturi pentru consolidarea statului de drept.”

Didier Reynders, comisarul pentru justiție, a declarat: „În cursul ultimelor douăsprezece luni, raportul din 2020 privind statul de drept a încurajat o serie de state membre să întreprindă reforme pozitive legate de statul de drept. În plus, Consiliul de Miniștri a utilizat raportul menționat pentru a-și moderniza dialogul privind statul de drept, organizând dezbateri periodice specifice fiecărei țări. Am purtat dezbateri pe marginea acestui raport și în 20 de parlamente naționale. Anul acesta, am aprofundat și mai mult evaluarea, care a avut de câștigat de pe urma interacțiunilor și mai intense decât cele de anul trecut. Raportul ne poate ajuta să purtăm un veritabil dialog în la nivelul Uniunii, într-un spirit de onestitate și deschidere. Raportul din 2021, care se bazează pe cel de anul trecut, va stimula acest proces.”

Principalele constatări referitoare la situația statului de drept în statele membre

Raportul din 2021 se bazează pe metodologia și domeniul de aplicare din raportul anterior, concentrându-se pe cele patru elemente-cheie: sistemele judiciare; cadrul anticorupție; pluralismul și libertatea mass-mediei și alte probleme instituționale legate de sistemul de control și echilibru. 

1. Sistemele judiciare
   

   Aproape toate statele membre întreprind reforme legate de sistemele lor judiciare, chiar dacă există variații în ceea ce privește domeniul de aplicare și forma acestor reforme și progresele înregistrate. Într-o serie de state membre, s-au luat sau se iau măsuri pentru a consolida independența sistemului judiciar prin reforme legate de consiliile judiciare, de numirea magistraților și de independența și autonomia organelor de urmărire penală, pentru a cita numai câteva exemple. Cu toate acestea, câteva state membre au continuat să pună în aplicare reforme care reduc garanțiile privind independența sistemului judiciar, ceea ce suscită îngrijorări sau agravează preocupările existente legate de sporirea influenței puterii executive și legislative asupra funcționării sistemelor judiciare din statele membre respective. Mai mult, în anumite state membre, atacurile politice și tentativele repetate de subminare a judecătorilor sau a instituțiilor judiciare pun și mai mult la încercare independența sistemului judiciar. De la adoptarea raportului din 2020, Curtea de Justiție a UE a reafirmat importanța unei protecții jurisdicționale efective pentru asigurarea respectării statului de drept. Ca ultim punct, pandemia de COVID-19 a reamintit faptul că sistemele judiciare trebuie să fie modernizate de urgență și a evidențiat potențialul oferit de digitalizare.

2. Cadrele anticorupție
   

   Statele membre ale UE figurează în continuare în fruntea clasamentului celor mai bune performanțe la nivel mondial, zece state membre aflându-se chiar printre cele douăzeci de țări percepute ca fiind cel mai puțin corupte la nivel mondial. În prezent, mai multe state membre adoptă sau își revizuiesc strategiile sau planurile de acțiune naționale anticorupție. Numeroase state membre au luat măsuri de consolidare a cadrelor de prevenire a corupției și de integritate, inclusiv în ceea ce privește normele privind conflictele de interese, transparența activităților de lobby și practica „ușilor turnante”. Cu toate acestea, în anumite state membre există în continuare dificultăți, în special în ceea ce privește anchetele și urmăririle penale și aplicarea de sancțiuni pentru corupție. În diferite state membre au ieșit la iveală noi cazuri de corupție majore sau deosebit de complexe. În anumite state membre resursele alocate pentru combaterea corupției nu sunt întotdeauna adecvate, în timp ce în alte state membre persistă îngrijorări cu privire la eficacitatea anchetelor, a urmăririi penale și a judecării cazurilor de corupție la nivel înalt. În general, pandemia de COVID-19 a încetinit reformele și deciziile în cazurile de corupție din anumite state membre.

3. Libertatea și pluralismul mass-mediei
   

   Pe durata pandemiei de COVID-19, jurnaliștii și alte categorii de personal din mass-media din Europa au fost supuși unor presiuni puternice. În condițiile în care numărul de alerte privind siguranța jurnaliștilor nu a fost niciodată atât de mare și în contextul recentelor evenimente tragice, este necesar ca această problemă să fie abordată în întreaga UE. Ediția din 2021 a instrumentului de monitorizare a pluralismului mass-mediei, care constituie o sursă esențială de informații pentru raportul privind statul de drept, indică o deteriorare generală a situației jurnaliștilor din mai multe state membre. Nu toate autoritățile de reglementare din domeniul mass-mediei sunt independente de influența politică, iar în anumite state membre există un risc ridicat de ingerință politică în mass-media. Mass-media de știri a fost esențială pentru informarea cetățenilor pe durata pandemiei de COVID-19, deși o serie de restricții au îngreunat activitatea jurnaliștilor. Pandemia a creat, de asemenea, grave dificultăți economice pentru sectorul mass-mediei, care au determinat unele state membre să adopte scheme de sprijin pentru mass-media de știri. Acest sprijin trebuie pus în aplicare în mod transparent și echitabil.

4. Mecanisme instituționale de control și echilibru
   

   Începând de anul trecut, unele state membre au continuat să lanseze reforme constituționale pentru a consolida sistemele de control și garanții. Recent, unele state membre au pus în aplicare măsuri de sporire a transparenței procesului legislativ și de îmbunătățire a participării cetățenilor. În general, sistemele naționale de control și echilibru, inclusiv parlamentele, instanțele judecătorești, avocații poporului și alte autorități independente, au jucat un rol crucial în timpul pandemiei de COVID-19, care a reprezentat un test de rezistență pentru statul de drept. În paralel, diverse elemente, cum ar fi schimbările bruște și procedurile accelerate, pun la încercare procesul legislativ sau sistemul de control al constituționalității. În general, societatea civilă beneficiază de un climat favorabil în majoritatea statelor membre, dar în anumite state membre se confruntă în continuare cu probleme grave, precum amenințări deliberate din partea autorităților, o protecție inadecvată împotriva atacurilor fizice sau verbale sau un nivel necorespunzător de protecție a drepturilor fundamentale care le garantează activitatea. Aceste dificultăți au fost momentan agravate de contextul specific pandemiei de COVID-19. O serie de evoluții recente au stârnit preocupări cu privire la respectarea supremației dreptului UE, care este esențială pentru funcționarea ordinii juridice a UE și pentru egalitatea statelor membre în cadrul UE.

Etapele următoare

Adoptarea Raportului privind statul de drept din 2021 marchează începutul unui nou ciclu de dialog și monitorizare. Comisia invită Consiliul și Parlamentul European să organizeze dezbateri generale și dezbateri specifice fiecărei țări pe baza acestui raport și face apel la parlamentele naționale și alți actori-cheie să intensifice în continuare dezbaterile naționale. Comisia invită statele membre să răspundă în mod eficace provocărilor identificate în raport și este pregătită să sprijine statele membre în aceste eforturi.

Context

Raportul anual privind statul de drept este rezultatul unui dialog strâns cu autoritățile naționale și cu părțile interesate și analizează situația din toate statele membre în mod obiectiv și imparțial, examinând aceleași aspecte. Evaluarea calitativă realizată de Comisie se concentrează pe evoluțiile semnificative care au avut loc de la adoptarea primului raport anual privind statul de drept și asigură o abordare coerentă prin aplicarea aceleiași metodologii tuturor statelor membre, proporțională însă cu scara evoluțiilor. Ediția din 2021 a raportului are același domeniu de aplicare și folosește aceeași metodologie ca în primul raport anual privind statul de drept, adoptat în septembrie 2020.

Raportul constituie elementul central al mecanismului privind statul de drept. Mecanismul este un ciclu anual menit să promoveze statul de drept și să prevină apariția sau agravarea problemelor. Obiectivul este de a se concentra pe o mai bună înțelegere și conștientizare a problemelor și a evoluțiilor semnificative, precum și de a identifica amenințările la adresa statului de drept și de a ajuta statele membre să găsească soluții cu sprijinul Comisiei și al celorlalte state membre. De asemenea, mecanismul le permite statelor membre să facă schimb de bune practici, să dialogheze și să desprindă învățăminte din experiențele lor.

Obiectivul mecanismului este unul preventiv. Acesta este distinct de celelalte elemente din setul de instrumente ale UE pentru asigurarea respectării statului de drept și completează, fără a le înlocui, mecanismele de care dispune UE în temeiul tratatelor pentru a rezolva problemele mai grave legate de statul de drept cu care se confruntă statele membre. Printre aceste instrumente se numără procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și procedura de protejare a valorilor fondatoare ale Uniunii, prevăzută la articolul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană.

Există, de asemenea, o legătură strânsă cu politicile UE care au drept obiectiv redresarea economică: sisteme de justiție puternice, un cadru anticorupție solid și un sistem clar și coerent de legiferare, protecția intereselor financiare ale UE și creșterea durabilă. Acesta reprezintă o forță motrice majoră pentru funcționarea instrumentelor UE care promovează reformele structurale în statele membre.

Sursa: CE

Comisia Europeană a prezentat marti, 20 iulie, un pachet ambițios de propuneri legislative menite să consolideze normele UE privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului.

Pachetul include, de asemenea, propunerea de înființare a unei noi autorități a UE, care va avea drept misiune combaterea spălării banilor. Acest pachet face parte din angajamentul Comisiei de a proteja cetățenii UE și sistemul financiar al UE împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului. Scopul acestuia este să asigure o mai bună detectare a tranzacțiilor și a activităților suspecte, precum și eliminarea lacunele exploatate de infractori în vederea spălării produselor activităților ilicite sau a finanțării activităților teroriste prin intermediul sistemului financiar. Astfel cum s-a reamintit în Strategia UE privind o uniune a securității pentru perioada 2020-2025, consolidarea cadrului UE privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului va contribui și la protejarea cetățenilor europenilor împotriva terorismului și a criminalității organizate.

Vineri, 16 iulie, Comisia Europeană a adoptat noua Strategie a UE pentru păduri pentru 2030, o inițiativă emblematică din cadrul Pactului verde european, care se bazează pe Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030.

Strategia contribuie la pachetul de măsuri propuse pentru atingerea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030 și a neutralității climatice în UE până în 2050. Ea contribuie, de asemenea, la îndeplinirea angajamentului UE de a accelera eliminarea carbonului prin absorbanți naturali, așa cum prevede Legea climei. Prin abordarea în manieră integrată a aspectelor sociale, economice și de mediu, Strategia pentru păduri este menită să asigure multifuncționalitatea pădurilor din UE și pune în evidență rolul fundamental jucat de silvicultori.

Comisia și semnatarii Codului de bune practici privind dezinformarea au lansat recent o cerere comună prin care invită părțile interesate să devină semnatare ale Codului consolidat de bune practici privind dezinformarea.

Se așteaptă ca noii semnatari să contribuie la elaborarea codului revizuit împreună cu semnatarii actuali. Věra Jourová, vicepreședinta pentru valori și transparență, a declarat: ,,Crearea unui mediu online sigur și fiabil este un efort comun, iar actorii din sectorul privat ar trebui să contribuie la limitarea răspândirii dezinformării. Avem nevoie de o participare mai largă la un cod de bune practici mai solid și mai cuprinzător.”